,,Binele şi răul fug mereu în urmă, fug ţinându-se de mână, îndepărtându-se cu pasul mărunt, iute şi sigur al ficărei clipe în timpul asupra căruia nu am nicio putere. Acolo, în spate, se adună întruna, idestructibile dar şi ireparabile, merite şi vinovăţii, omagii şi umilinţe, victorii şi înfrângeri, fidelităţi şi trădări…” (George Şerban ,,Turnirul”)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Eu cred ca te face sa simti mai mult de atat :o3 Frumos spus! mai ales senzatia >:)
RăspundețiȘtergere